URANUS OBLIGAT SA-SI DEZVALUIE TAINELE
Cea de-a saptea planeta a sistemului nostru solar (in ordinea crescanda a departarii fata de Soare) si, totodata, una dintre cele mai misterioase - planeta Uranus - a fost obligata sa-si "divulge" cateva dintre secretele cu care s-a inconjurat. Aceasta s-a petrecut in momentul unui spectaculos "rengez-vous" pe care i l-a dat la 24 ianuarie 1986, sonda spatiala americana "Voyager-2".
Intalnirea s-a inscris printre principalele evenimente ale anului spatial 1986. Timp de cateva ore, cat a evoluat in aproprierea acestei indepartate planete, Voyager-2, a captat mai multe informatii decat se acumulasera in intreaga perioada anterioara. Statia s-a apropiat la 81.500 km de Uranus. Niciodata un obiect fabricat de om nu a fost atat de aproape de aceasta planeta, care prezinta, in principal, doua mari enigme:
- dimensiunile sale, de 64 de ori mai mari decat ale Pamantului;
- absenta aparenta a campului magnetic.
Pana la evolutia sondei Voyager-2, astronomii nu cunosteau prea multe despre Uranus, in afara faptului ca planeta este invaluita in straturi groase de nori si ca masoara ceva mai mult de 51.500 km in diametru. Se mentioneaza faptul ca Uranus este cea de-a treia planeta gigant cercetata cu ajutorul sondei automate Voyager-2.
Pe intregul traseu strabatut de Voyager-2 au fost efectuate investigatii atat asupra planetelor Jupiter, Saturn si respectiv Uranus, cat si asupra satelitilor naturali ai acestora, ceea ce multiplica rezultatele cercetarilor. Daca la trecerea prin apropierea primelor doua planete, statia a putut explora, de la distanta comparabila, simultan, cativa sateliti, in cursul zborului pe langa Uranus, situatia s-a schimbat.
Traiectoria statiei a capatat o configuratie elipsoidala, permitand survolarea la distanta relativ mica asupra satelitului Miranda, despre care se stia ca este cel mai aproape de Uranus.
Astronomii au fost uimiti, privind dispunerea celor noua inele ale planetei, descoperind totodata un al zecelea inel situat la 50.000 km de centrul planetei, precum si cateva semiinele.
Un alt fapt remarcabil se refera la satelitii planetei. Pana la zborul lui Voyager-2, erau cunoscuti cinci sateliti ai lui Uranus, carora li s-au dat nume din piesele sciritorului clasic englez Shakespeare, precum si din poemele unor scriitori contemporani: Oberon, Titania, Umbriel, Ariel si Miranda. Voyager-2, detecteaza alti zece sateliti, asa numiti "sateliti-pastori". La opt dintre acestia, orbitele se situeaza intre orbita lui Miranda si inelul Epsilon, iar la ceilalti doi, la distanta de 2.000 km de acelasi inel, de o parte si de alta a acestuia.
Urmare cercetarilor, savantii americani, considera ca pe satelitul Miranda s-au produs procese geologice de suprafata mai complexe decat pe oricare alt corp ceresc. Pe imaginile receptionate se disting cratere, lanturi de munti cu stanci inalte. Cel mai uimitor fapt este ca pe Miranda exista o multitudine de zone cu portiuni striate, incretituri ale scoartei, urme evidente ale activitatii tectonice. Alte zone se infatiseaza ca "terenuri arate" avand forme circulare si primind denumiri semnificative: Hipodrom, Marele Circ; zone de campie sub forma de patrulater, denumite "Caprior" - considerate forme unicat in ansamblul sistemului solar.
Pe Oberon au fost semnalate cateva mari cratere precum si munti inalti de 6.000 metri.
Urmatoarea etapa a sondei Voyager-2 o constituie vizitarea planetei Neptun-24 august 1989.
Activitatea de cercetare este in continua ascendenta, nu stagneaza, dat fiind importanta descifrarii tuturor tainelor de formare a Universului, in ansamblu, si a Pamantului, in special.
Ioana Domnica
ScienceLIne.ro - iulie 2008
Alte articole
Luna nu este cel mai bun teren pentru ridicat locuinte. Cele 120 de grade Celsius din timpul zilei si -260 de grade Celsius la lasarea serii ii descurajeaza pina si pe cei mai temerari antreprenori spatiali. In aceste conditii, ILC Dover, firma contactata de NASA pentru designul viitoarelor habitate de pe satelitul Terrei, va mai avea citeva detalii de pus la punct pina la sfirsitul anului, cind va trebui sa prezinte versiunile finale agentiei spatiale americane. NASA se grabeste sa dea in folosinta primele habitate in 2020.
Oamenii din antichitate care au avut mai mult timp liber la dispozitie si mai multa curiozitate, au fost preocupati de studiul zilei, noptii, Soarelui, Lunii si stelelor au descoperit ca aceste corpuri ceresti se misca in asa fel incat pot ajuta la determinarea orei exacte, orientarii pe pamant, etc. Astronomia a aparut, la primele civilizatii ca o necesitate pentru a cunoaste timpul cel mai propice diferitelor munci de camp, sarbatorilor religioase, cat si pentru a gasi drumul in calatoriile lungi mai ales pe mare.
Echipajul de pe naveta spatiala Atlantis a efectuat cea de-a patra si ultima iesire �n spatiu �nainte de a-si finaliza misiunea pe Statia Spatiala Internationala. La noapte, o ceremonie de ramas bun va avea loc pe Statia Spatiala, dupa care naveta se va decupla de la avanpostul spatial si �si va �ncepe drumul spre casa.
NASA ne propune aproape de Valentine's Day noi imagini ale unui inel - bineinteles nu bijuterie - format din gauri negre imense aflat la 430 de milioane de ani lumina de Pamant.
In noaptea de 16 - 17 August 2008, intre orele 21,24 si 02,55 va avea loc o Eclipsa partiala de Luna care se va vedea �n �ntregime din Africa, estul Europei si vestul Asiei, aceasta av�nd magnitudinea de 0,812 ( 81,2%).
