CEI TREI CARE AU SCAPAT - O MARTURIE A CELUI DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL - 3

Pe data de 24-25 martie 1944, 76 de prizonieri ai fortelor aliate aflati la inchisoarea germana Stalag Luft III in Sagan, aflata  la o suta de mile,  la sud est de Berlin, au evadat printr-un tunel denumit "Harry". In cateva zile majoritatea evadatilor au fost capturati. Hitler, complet consternat, a abrogat Conventia de la Geneva, executand 50 de evadati. Douazeci si trei dintre acestia au fost reincarcerati. Doar trei dintre toti au reusit sa scape - un olandez si doi norvegieni, toti trei piloti in forta aeriana regala engleza. Mai jos aveti povestea remarcabila a celor trei evadati, ce incepe aevea in gara Sagan. Pentru o mai buna intelegere a povestii puteti urmarii harta:



( citeste episodul 1 aici )

In Suedia printr-un bordel
 
"Ne-am plimbat prin oras, am vizitat un cinematograf si o berarie si la apus am mers la o adresa pe care ne-o dadusera cei de la Comitet."
"Era un bordel francez care purta inscriptia - exclus nemtilor, doar pentru straini". Am batut la usa si ne-a deschis un polonez care ne-a intrebat daca vrem sa cumparam ceva de pe piata neagra. L-am intrebat daca stia vreun marinar suedez. Atunci ne-a adus un marinar din bordel. Ne-am dezvaluit identitatea, vorbind in suedeza. Marinarul ne-a spus ca nava lui avea sa plece chiar in noaptea aceea si ca trebuia sa ne intalnim cu le la ora 20 in fata bordelului daca vroiam sa ne imbarcam.

Suedezul era acolo la ora stabilita. I-a condus la docuri si le-a spus sa se ascunda sub un lant pana ce avea el sa termine cu fortele de control. Dupa ce termina urma sa ii fluiere pentru a-i urca la bord.

Au asteptat in van. Nimeni nu le-a mai semnalizat. Marinarii au aruncat franghiile si au plecat de-a lungul canalului. S-au gandit ca incercand sa ii ia la bord, marinarului i s-a sugerat ca daca ar fi prins ar fi bagat intr-unul din lagarele naziste. Erau acum pe docuri si trebuia sa plece. Cel mai bun loc de intalnire era evident la bordelul orasului, daca mai reuseau sa ajunga acolo. Au decis sa riste! Ofiterul de paza nici nu s-a sinchisit sa le verifice actele. Din pacate insa, bordelul era un loc ciudat, care se inchisese la ora 2!

Intreaga zona era populate de marinari. Micile cafenele erau deschise pana tarziu, iar ei se confundau cu marinarii obositi.  Au mancat ceva si au platit pentru un loc la unul dintre cele doua hoteluri ieftine. Luasera parte la una dintre cele mai mari evadari din istorie, riscasera si castigasera. Au adormit deindata ce au pus capul pe perna si nu s-au trezit pana la ora 4 in urmatoarea dupamiaza. Muller i-a aruncat o privire lui Bergsland soptindu-i ca urma sa plece din nou catre bordel.
Au ajuns la bordel la ora sase si au mai cunoscut doi marinari suedezi care tocmai ieseau pe usa. Cand cei doi norvegieni le-au povestit cele intamplate suedezii au ramas uimiti.  "Haideti cu noi pe docuri, la doar patru mile de Parnitz."

 Pana la ora opt si jumatate se intunecase.  Marinarii suedezi au trecut pe langa politia germana urmati indeaproape de cei doi norvegieni. Unul dintre paznici a fost amabil intrebandu-I daca nu faceau parte din acelasi echipaj... moment de care cei patru au profitat la maxim... trecand peste controlul actelor.
Pe punte, in siguranta, suedezii se bucurau de reusita. Pericolul era insa present intrucat nava avea sa plece deabia a doua zi de dimineata iar un control putea surveni oricand.
 
Cand au ajuns in Suedia nu le venea sa creada. Doi din 76 erau in libertate!
 
Ascunzatoarea lor fusese camera in care se afla ancora si lantul navei. Intr-unul din colturi erau depozitati niste saci. Marinarii le facusera un adevart culcus. "Acum puteti dormi, dar sa nu sforaiti cand vine controlul german dimineata! Deobicei nu aduca caini cu ei. Cainilor nu le place sa se urce pe scari de otel."

Cateva ore mai tarziu Bergsland si Muller i-au auzit pe nemti tropaind catre ei, usa era inchisa si deschisa in mod repetat, cautarea era minutioasa. Intr-un tarziu pasii se indepartara. O jumatate de ora mai tarziu nava a parasit portul. Cei doi prieteni marinari coborara cu mancare si apa... erau insfarsit in libertate iar libertatea le era un elixir. Cand au ajuns in Sueria au inceput sa urle de fericire! Doi din 76 erau in libertate !
 
Tocmai pana la Gibraltar! 

Bram van der Stok s-a asezat pe o banca din gara Breslau si s-a prefacut ca doarme. Credea ca  "cel ce calatoreste singur calatoreste cel mai repede." Era imbracat in civil, cel putin asa parea a fi, desi era o uniforma australiana a aviatiei si o jacheta de ofiter de marina transformata in pantaloni, pantofi de la fortele aeriene si o bereta.

Si-a cumparat un bilet la clasa a doua catre Alkmaar, s-a imbarcat si la ora 10 a ajuns la Dresda, unde a asteptat indelung.  A dormit in doua cinematografe pana la ora 8:00 si apoi s-a intors in gara pentru a prinde un tren pana la granita cu Olanda - Bentheim. Si-a dat seama ca tunelul fusese descoperit si ca vanatoarea incepuse intrucat de patru ori s-a intamplat sa i se controleze actele foarte amanuntit.  La frontiera actele i-au fost verificate din nou, dar de data asta totul era mult mai usor. Olandeza sa, evident perfecta, si actele erau puse in ordine.
A calatorit pana la Oldenzaal si mai apoi catre Utrecht. Aici, comitetul de evadare i-a dat o adresa a unui muncitor al rezistentei. Muncitorul l-a primit cu bratele deschise, i-a dat acte dalse si cartele pentru ratie si l-a tinut la adapost in casa lui pentru trei zile. Nu era inca victorios. Olanda era inca sub stapanirea Germaniei, informatorii si spionii erau la tot pasul Bram van der Stock trebuia sa se miste repede.

A calatorit cu bicileta intr-un alt loc sigur din Belgia, unde I s-au dat acte de identitate belgiene si apoi cu trebul a ajuns la Brussels si la Paris. A folosit alte acte false pana la Toulose si s-a instalat la Maquis, in randul rezistentei franceze.  A intalnit doi locotenenti americani, doi piloti ai aliantei, un ofiter francez si o frantuzoaica ce statea cu ei pe post de ghid.  Impreuna au traversat Pirineii si au ajuns in Lerida. Spaniolii pastrasera neutralitatea dar nu erau tocmai prietenosi. Consulul britanic i-a dus la Lerida, Bram ajungand la stramtoarea Gibraltar pe data de 8 iulie.

Evadarea acestuia a durat aproape trei luni jumate. Acesta s-a intors in Anglia in cateva zile fiind cel de-al treilea evadat care a ajuns cu bine la destinatie.


ScienceLine.ro - martie 2007

Alte articole